Verighetele la control! Statisticile ieșene ale mariajului și surprizele din cifre
Orășenii din județul Iași și-au pierdut interesul pentru căsătorie, după pandemie. În 2023, numărul căsătoriilor înregistrate în mediul urban din Iași a fost cel mai scăzut din ultimii 34 de ani. Ieșenii sunt însă printre cei mai tineri miri și mirese din țară atunci când se hotărăsc să-și împartă viața pe termen nedefinit cu o altă persoană. Îi întrec, totuși, sucevenii și botoșănenii, mai iuți la măritiș și însurătoare decât oricine altcineva din țară. Statisticienii au calculat însă și după câți ani de căsătorie s-a pus cel mai des punct anul trecut, prin divorț.
Românii se căsătoresc cu aproape opt ani mai târziu decât o făceau în 1990. Dacă imediat după căderea comunismului vârsta medie a femeilor la căsătorie era de 23,7 ani și cea a bărbaților de 26,9 ani, în 2023 atât unii cât și ceilalți au amânat până după 30 de ani promisiunile de credință monogamă și susținere reciprocă fără termen definit. Vârsta medie a mireselor din România anului trecut a fost de 31,7 ani, iar cea a mirilor de 34,7 ani.
Cele mai tinere mirese, cei mai tineri miri
Cei mai grăbiți la însurătoare și măritiș din țară sunt sucevenii și botoșănenii. Față de media națională, miresele din Suceava au fost cu trei ani mai tinere, iar bărbații cu 2,9 ani. În Iași, județ aflat și el în topul celor mai tineri însurăței, vârsta medie a mireselor a fost de 30,3 ani, iar cea a mirilor de 33,4 ani. De fapt, între primele zece județe cu cei mai tineri miri și mirese (după vârsta medie la data căsătoriei), primele opt sunt din nordul țării, iar patru dintre acestea sunt din regiunea de Dezvoltare Nord-Est.
La polul opus, cele mai bătrâne mirese au fost cele din Municipiul București și din județul Hunedoara (cu o vârstă medie de 34 de ani), iar bărbații care și-au pus pirostriile în aceste județe au fost cei mai bătrâni miri (cei din Municipiul București au avut în medie vârsta de 36,7 ani, iar în Hunedoara de 37,3 ani)
În 2023, în mediul urban ieșean s-au înregistrat cele mai puține căsătorii din ultimii 34 de ani
Interesul pentru căsătorie a scăzut de la an la an în România: cele 111.122 de căsătorii înregistrate la nivel național în 2023 reprezentau doar 58% din totalul căsătoriilor oficiate în 1990. Doar în perioada 2011 – 2013 au fost mai puține cupluri decât anul trecut care și-au promis susținere pe perioadă nedeterminată la Starea Civilă.
Cel mai puțin interesați de căsătorie sunt locuitorii din Regiunea Sud-Vest Oltenia, acolo unde s-a înregistrat o rată de nupțialitate de 4,5 (număr de căsătorii la o mie de locuitori), în timp ce media în România a fost de 5,1. Regiunea Nord-Est, din care face parte și Județul Iași, a avut un număr de căsătorii la mia de locuitori egal cu media pe țară.
În schimb, cel mai repede ajung în fața ofițerului de stare civilă locuitorii Regiunii București – Ilfov, zonă a țării în care s-a înregistrat cea mai mare rată de nupțialitate, de 5,9. Înainte de pandemie, bucureștenii și populația din Ilfov ajungeau încă și mai des să se căsătorească. În 2019, rata de nupțialitate înregistrată aici era de 6,8, în regiunea Nord Est era de 5,8, iar în Regiunea Sud-Vest Oltenia de 5,1.
Numărul căsătoriilor a scăzut și în Iași (față de 1990), dar nu atât de mult față de restul țării. Dacă la nivel național scăderea a fost de 42%, în Iași numărul căsătoriilor de anul trecut a fost cu 23% mai mic față de cel din primul an de după revoluție. În schimb, dacă în 1996 căsătoriile din mediul urban (2.974) și cele din rural (2.949) erau aproape la egalitate, după 1998, timp de 23 de ani, numărul mariajelor oficiate din orașele ieșene a fost constant mai mare decât cel al celor din sate și comune.
Citeste mai multe AICI
About The Author
