Universitarul ieșean care a parcurs Transalpina pe jos, când traseul se numea „Drumul Dracului”. Considerații de specialist

Dacă Transfăgășanul este rezultatul unei acțiuni agresive a omului împotriva naturii, Transalpina a apărut de la sine, în mii de ani, ca urmare a interacțiunii omului cu natura.

Adică DN67C, care face legătura între localitățile Novaci din Gorj și Sebeș din Alba, având o lungime de 140 km. Este mai înalt decât Transfăgărășanul (2042 m la Bâlea Lac), atingând o cotă de 2145 m la Pasul Urdele.

Dacă Transfăgășanul este rezultatul unei acțiuni agresive a omului împotriva naturii, Transalpina a apărut de la sine, în mii de ani, ca urmare a interacțiunii omului cu natura. La construcția Transfărășanului s-au utilizat aprox. 6.000 de tone de explozibil, la care se adaugă și cantități necunoscute de azotat de amoniu îmbibat cu motorină, care se amplasau în vederea detonării în niște găuri numite „bihorene” în jargonul de șantier. În felul acesta au fost dislocate 3 milioane de metri cubi de stâncă, echivalentul a 6.600 de trenuri a câte 50 de vagoane fiecare sau volumul a 90 de hoteluri Unirea. Asta se numește în limbajul de specialitate o intervenție antropică. După darea în folosință a Transfăgărășanului, inginerii silvici au început o campanie de stabilizare a terasamentelor drumului prin plantări de puieți de rășinoase în cuiburi ocrotite prin gărdulețe confecționate din nuiele… Nu era o treabă chiar simplă, deoarece se făcea alpinism în toată regula pentru a se reface oarecum aspectul natural al muntelui. Astfel, Transfăgărășanul s-a armonizat cu mediul înconjurător, atenuându-se aspectul de șantier de după încheierea lucrărilor.

Citește mai mult AICI

About The Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *