Testările anti-drog ale şoferilor ieşeni în trafic: peste jumătate sunt fals pozitive
Un procent de 52% din testările pe droguri, în trafic, ale poliţistilor ieşeni de la Rutiera din Iaşi se dovedesc la IML fals pozitive. Asta relevă datele de anul trecut, deşi vorbim la Iaşi de sute de teste efectuale la IML. Aceste date reies dintr-o statistică a Institutului de Medicină Legală (IML), care a făcut o serie de precizări cu privire la ratele slabe de succes ale aparatelor ce măsoară în trafic concentraţiile de droguri la şoferi. Mai multe detalii, în articolul de mai jos.
“Ca urmare a interesului public deosebit referitor la modul în care se realizează testările toxicologice în cadrul institutelor medico-legale din care ar reieşi cu precădere faptul că acestea infirmă, în urma analizelor probelor de sânge şi urină, unele testări rapide efectuate în trafic, precum şi a existenţei în mass-media a unor articole care au sugerat existenţa unor manipulări a acestor rezultate în cadrul instituţiilor medico-legale, atribuite în mod tendenţios şi fals Poliţiei Române, Consiliul superior de medicină legală, în colaborare cu reprezentanţi ai Poliţiei Române, a realizat o evaluare primară a datelor referitoare la rezultatele analizelor toxicologice din anii 2022-2023 realizate în cazul şoferilor la care în trafic a fost detectat un rezultat rapid pozitiv la droguri, constatând următoarele: rezultatele obţinute în cadrul laboratoarelor de toxicologie medico-legală din cadrul institutelor medico-legale au o variabilitate extrem de mare de la judeţ la judeţ şi de la an la an. Motivele principale ale apariţiei acestei variabilităţi sunt reprezentate de modalitatea de testare în trafic – cel mai probabil tipul de aparat utilizat în testare, cu menţiunea că reprezentanţii Poliţiei Române au confirmat faptul că în momentul de faţă există proceduri de achiziţie care au drept scop înlocuirea aparatelor care au avut rate mari de rezultate fals pozitive, modelele de consum mult diferite în judeţe, procentul de cazuri fals pozitive fiind mult influenţat de tipul de substanţă la care testul rapid a ieşit pozitiv. De asemenea, numărul (încă) redus de testări în anumite judeţe, ceea ce face ca procentele de rezultate fals pozitive să aibă o variaţie extrem de mare de la judeţ la judeţ. Cu cât numărul de testări într-un judeţ este mai mare, cu atât valorile rezultatelor fals pozitive tind să se apropie de media naţională”, au precizat cei de la Consiliul de Medicină Legală din România.
Citește mai mult pe ziaruldeiasi.ro
About The Author
