Povestea de film a monedelor furate de un deținut de pe un șantier din centrul Iașului
Un condamnat care a lucrat la edificarea unor clădiri de birouri din centrul municipiului a găsit un tezaur format din 105 monede medievale de argint. În loc să le predea așa cum a fost instruit cu ocazia începerii lucrării, el le-a dosit într-o mănușă. Ulterior, cu ajutorul concubinei a reușit să le vândă, dar chiar în momentul înstrăinării iubita sa a fost săltată de Poliție. Cum s-a terminat povestea citiți pe larg în rândurile de mai jos.
Epopeea monedelor de argint descoperite de un deținut pe șantierul Palas II s-a terminat cu o condamnare pentru furt și alta pentru tăinuire. Tezaurul, deosebit de valoros, a fost la recuperat la capătul unei intense anchete de o lună, încheiată cu un flagrant în plin Iași.
Deținuții au fost instruiți în privința vestigiilor istorice
În noiembrie 2021, Florin Pricop se afla în executarea unei pedepse de 10 ani de închisoare, pentru tentativă la omor. Încarcerat în regim deschis, el fusese selectat în septembrie pentru lucru pe șantierul de extindere a ansamblului Palas. Cum lucrările se efectuau în chiar vechea vatră a Iașului, deținuților li s-a făcut un scurt instructaj pentru situația în care ar fi descoperit ruine sau rămășițe de civilizație medievală. În timp ce săpa, Pricop a găsit un adevărat tezaur, compus din 105 monede medievale de argint. Erau îndeosebi monede tătărăști, emise de Hoarda de Aur, Hoarda Albă și Hanatul Crimeei, la care se adăugau emisiuni moldovenești din Cetatea Albă și genoveze din Caffa, toate din secolul al XV-lea. Conform instructajului primit, Pricop ar fi trebuit să predea imediat monedele. În loc de aceasta, el a băgat monedele într-o mănușă, pe care a ascuns-o în interiorul șantierului. După câteva zile, el a primit o vizită intimă de la concubina sa, Ioana Cataramă.
Conform aprecierii anchetatorilor, în cursul acestei vizite ea a fost informată de Pricop cu privire la descoperirea sa, cei doi punând la cale recuperarea și valorificarea monedelor. În aceeași după-amiază și seară, pe parcursul a patru ore, ea a discutat telefonic în nouă rânduri cu Pricop, convorbirile durând între 19 secunde și aproape 7 minute. O explicație logică a acestui fapt ar fi fost aceea că femeia a căutat în aceeași zi monedele. Întoarsă acasă, în Podu Iloaiei, Cataramă a efectuat căutări pe Google cu textul „monedă moldovenească sec 13 14 tătărească” și a descărcat imagini cu monede vechi. Pe 23 noiembrie, ea a efectuat mai multe fotografii ale monedelor sustrase din situl arheologic. În paralel, Pricop căuta un client căruia să i le vândă.
Un Audi A8 negru în fața unei farmacii
La începutul lui decembrie, Cataramă a mers la o prietenă care lucra la un punct de amanet din Podu Iloaiei, întrebând-o cum se curăță argintul. I-a spus că o interesa subiectul pentru că voia să curețe niște monede de argint murdare. Până la mijlocul lui decembrie, Pricop găsise un client, în persoana fiului unui coleg de detenție. La rându-i acesta și-a pus la curent familia cu privire la mersul negocierilor, punându-le rudelor în vedere să facă rost de bani. Prețul monedelor a fost stabilit la 6.300 de euro.
În paralel cu planurile lui Pricop se derula însă și ancheta poliției. Zvonurile care circulau în penitenciar au ajuns și la urechile polițiștilor, așa că oamenii legii și-au pregătit în tihnă plasa. Pe 14 decembrie 2021, Cataramă urma să se întâlnească cu clientul găsit de Pricop pentru monede. La ora 12.05, în fața farmaciei Help Net din Podu Iloaiei a oprit un Audi A8 negru. Cataramă a urcat în mașină. A scos un săculeț negru de bijuterii pe care i l-a înmânat clientului. Acesta a oprit pe o stradă lăturalnică și a aranjat monedele pe cotieră, pentru a le număra. Erau doar 103, două lipsind. Și-a sunat imediat tatăl, informându-l de situație, iar acesta i-a răspuns să plătească 6.000 de euro. Cataramă a primit 21.000 lei și 1.750 euro, după care a fost lăsată lângă aceeași farmacie. După câteva minute, atât clientul, cât și femeia au fost opriți de poliție.
Doar un fragment de tezaur
Ancheta nu a stabilit ce s-a întâmplat cu cele două monede lipsă și cum au avut deținuții acces permanent la telefoane, astfel încât să poată dirija căutarea monedelor sau vânzarea acestora. Experții Muzeului Național de Istorie a României au concluzionat că cele 103 monede recuperate fac parte din categoria „tezaur” a patrimoniului cultural național. Cel mai probabil, piesele fuseseră emise în perioada 1435-1465 și fuseseră probabil acunse în perioada invaziei tătarilor din 1470, încheiată cu victoria lui Ștefan cel Mare de la Lipnic. Alte tezaure din epocă cuprindeau însă și monede de aur genoveze, experții apreciind că este posibil ca cele 103 monede ieșene, toate din argint, să nu reprezinte decât un fragment de tezaur.
Ele urmau să fie supuse unui proces de restaurare pentru a identifica emitentul fiecărei piese. Restaurarea nu mai putea face însă nimic pentru remedierea daunelor provocate de încercarea Ioanei Cataramă de a curăța monedele. Lipite între ele de-a lungul timpului petrecut în sol, unele monede se rupseseră în timpul încercărilor femeii de a le dezlipi. Cataramă frecase monedele pentru a le curăța de oxizi, acestea prezentând urme de zgârieturi fine iremediabile.
Citeste mai multe AICI
About The Author
