Munții din România unde au fost cele mai multe avalanșe. Ce să faci dacă te prinde avalanșa pe munte

Peste 20 de avalanșe au avut loc între anii 2010 și 2024, iar unele dintre acestea s-au soldat cu decese și victime. Avalanșele nu pot fi prevăzute, însă există câteva lucruri care pot fi făcute de o persoană prinsă în astfel de situații.

Ce trebuie să faci în cazul unei avalanșe, cât de dese sunt în România și care sunt munții cu cele mai multe avalanșe?

Avalanșe în România – cât de dese sunt?

În România, pericolul avalanșelor și consecințele lor tragice au o istorie întunecată.

Țara se clasează pe locul 9 în Europa, cu trei vieți pierdute în medie în fiecare an.

Din păcate, avalanșele nu pot fi neapărat prevăzute, desi experții lansează avertizări pentru schiori și există workshop-uri pentru ca iubitorii de sporturi de iarnă să conștientizeze pericolul și să știe cum să se comporte în cazul unui asemenea pericol.

Cum se formează avalanșele

Vremea este principalul factor determinant al condițiilor de avalanșă și stabilește modul în care stratul de zăpadă se dezvoltă.

Stratul de zăpadă nu este o masă uniformă de zăpadă; constă din straturi depuse de furtuni. Diferite tipuri de vreme creează diferite tipuri de straturi.

Pe măsură ce acestea se acumulează, se dezvoltă un strat de zăpadă complex, cu straturi mai puternice și mai slabe.

Avalanșele pot fi cauzate de multe lucruri. Unele dintre ele sunt naturale. De exemplu, zăpada nouă sau ploaia pot face ca zăpada acumulată să se slăbească și să cadă pe versantul unei munți.

Cutremurele și mișcarea animalelor au fost de asemenea cunoscute să provoace avalanșe.

Declanșatorii artificiali pot, de asemenea, să provoace avalanșe. De exemplu, snowmobile, schiori, împușcături și explozive au fost toate cunoscute să provoace avalanșe.

Avalanșele apar de obicei în timpul iernii și primăverii, când căderile de zăpadă sunt cele mai mari. Deoarece sunt periculoase pentru orice ființă vie aflată în calea lor, avalanșele au distrus păduri, drumuri, căi ferate și chiar întregi orașe.

Există semne de avertizare care permit experților să prevadă – și adesea să prevină – producerea avalanșelor.

Explozivele pot fi folosite în locuri cu acumulări masive de zăpadă pentru a provoca avalanșe mai mici care nu pun în pericol persoanele sau proprietățile.

Atunci când avalanșele mortale se întâmplă, zăpada în mișcare poate ajunge rapid la peste 120 km pe oră. Schiorii prinși în astfel de avalanșe pot fi acoperiți de zeci de metri de zăpadă. Deși este posibil să scapi din astfel de avalanșe, nu toți reușesc să o facă.

Munții cu cele mai multe avalanșe

În lanțul carpatic din România, avalanșele sunt un fenomen frecvent, care, din păcate, au dus la mai multe tragedii în aceste munți.

Pe 29 ianuarie 2024, trei cetățeni olandezi au fost surprinși de o avalanșă în timp ce se aflau într-o expediție montană pe Vârful Căleanu din Munții Țarcu.

Unul dintre ei, în vârstă de 44 de ani, a fost descoperit decedat sub zăpadă și a fost transportat la spital cu elicopterul.

Aceștia se aflau într-o expediție montană pe Vârful Căleanu din Munții Țarcu, când au fost surprinși de o avalanșă. Unul dintre ei, în vârstă de 44 de ani, a fost găsit decedat sub zăpadă, în timp ce ceilalți doi au fost răniți și transportați la spital cu ajutorul elicopterului.

La începutul anului 2018, într-un interval scurt de timp, au avut loc trei avalanșe în Munții Bucegi, pe Valea Cerbului, și în Munții Făgăraș.

Potrivit datelor, în ultimii 18 ani, cele mai multe avalanșe din România s-au produs în Munții Bucegi și Munții Făgăraș.

Una dintre cele mai tragice avalanșe a avut loc în aprilie 1977, când patru adulți și 19 copii au murit într-o avalanșă în apropierea Balea Lac.

Unele dintre aceste incidente au fost:

Un schior grav rănit în avalanșa din Munții Făgărașului, în aprilie 2015.

Doi salvatori blocați în urma unei avalanșe în drumul către Cabana Șoricelul, în Baia Mare, în ianuarie 2017.

Moartea alpinistei Dor Geta Popescu, surprinsă de o avalanșă în Munții Retezat, în aprilie 2017.

Un alpinist dispărut în avalanșa din Valea Costilei, Munții Bucegi, în ianuarie 2018.

Ce să faci dacă te prinde o avalanșă pe munte

Având în vedere toate aceste evenimente tragice, merită să înveți ce poți face dacă te afli pe pârtie și se întâmplă o avalanșă.

Iată câteva lucruri pe care le poți face pentru a-ți oferi cea mai bună șansă de supraviețuire în cazul unei avalanșe.

Mută-te în lateral

Odată ce observi o avalanșă îndreptându-se spre tine, nu încerca să fugi înaintea ei. Aleargă imediat perpendicular pe traiectoria ei pentru a evita să fii prins în mijlocul acesteia. În cazul în care avalanșa începe sub picioarele tale (ceea ce se poate întâmpla la schi sau snowboarding), acționează rapid și încearcă să sari deasupra liniei de fractură.

Agață-te de ceva solid

Stâncile și copacii nu te vor ajuta prea mult într-o avalanșă majoră, dar pot rezista împotriva unor căderi mai puțin puternice. Dacă te găsești în calea uneia dintre acestea, încearcă să te agăți de o creangă de copac sau de o stâncă solidă pentru a te menține stabil și ancorat într-un singur loc.

Înoată

Pentru a preveni îngroparea sub munți de zăpadă și resturi, va trebui să rămâi deasupra avalanșei. Poți face acest lucru folosind toți mușchii și înotând cu curentul. Și dacă ai dificultăți în a rămâne la suprafață, „încercarea violentă de a te mișca pentru a nu te scufunda” este o altă tactică de supraviețuire bună.

Ține un braț în sus

Ar trebui să încerci, de asemenea, să întinzi un braț în sus, astfel încât, dacă vei fi îngropat, să poți oferi echipei de salvare o șansă de a te găsi.

Creează-ți spațiu pentru a respira

Cele mai multe decese legate de avalanșe sunt cauzate de asfixiere. Dacă te afli într-o avalanșă, ia-ți mâinile și acoperă-ți gura în timp ce te miști încă. Acest lucru va „crea un mic buzunar de aer pentru tine să supraviețuiești timp de până la 30 de minute.

Stai calm

Este cel mai probabil să intri în panică, dar este de cea mai mare importanță să nu o faci.

Dacă intri în panică, respirația ta se va accelera și vei umple puținul spațiu pe care îl ai cu prea mult dioxid de carbon, scurtând astfel fereastra de supraviețuire de 30 de minute.

Încearcă să respiri cât mai regulat posibil pentru ca echipa de salvare să aibă cât mai mult timp posibil să te găsească.

Totuși, cea mai bună metodă de supraviețuire într-o avalanșă este să iei anumite precauții înainte de a te aventura în zăpadă.

Dacă ești schior sau snowboarder, sau pur și simplu vizitezi regiuni muntoase cunoscute pentru avalanșe, fii la curent cu toate ultimele știri despre vreme.

Și atunci când mergi în munți, nu uita să aduci cu tine un dispozitiv de localizare în avalanșă.

Aceste dispozitive funcționează ca niște radiouri: transmit frecvențe și pot alerta alte persoane echipate cu dispozitive despre locația ta exactă.

A avea un dispozitiv de localizare în avalanșă ar putea face toată diferența între viață și moarte în timp ce aștepți salvarea.

Sursă: stirileprotv.ro

About The Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *