Dosarul „Veranda” a picat rușinos la inspecția judecătorilor. Procurorii s-au făcut de râs. Greșeli impardonabile
Dosarul „Veranda” a fost îngropat chiar de procurori. Judecătoarea de cameră preliminară care le-a pus anchetatorilor dosarul în brațe, cerându-le să se mai gândească dacă vor să continue judecata, a criticat aspru felul în care DIICOT a realizat ancheta care ar fi trebuit să îngenuncheze mafia imobiliară din Iași.
Departe de a se apropia de acest obiectiv, ancheta procurorilor ar fi făcut mai mult rău, întârziind judecarea unor fapte până la prescripția răspunderii penale și eșuând în tragerea cuiva la răspundere pentru altele. Încheierea de cameră preliminară pronunțată marți a semnalat un lung șir de erori comise de procurori.
Procurorii și-ar fi depășit propriile atribuții
Cea mai gravă abatere a procurorilor de la procedurile legale ar fi constat în depășirea de către aceștia a propriilor atribuții. DIICOT și-a început ancheta în 2019 cu afacerile imobiliare ale lui Cristin Zămosteanu. Un an mai târziu se ajunsese chiar la arestarea acestuia în urma unei serii de 40 de percheziții imobiliare. Zămosteanu și apropiații săi erau acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare, folosirea cu rea-credință a creditului societății, evaziune fiscală și spălare de bani, surse judiciare vorbind de un prejudiciu adus bugetului de stat de 12 milioane euro. Dacă procurorii s-ar fi oprit în acel punct și ar fi trimis dosarul în instanță, s-ar fi ajuns probabil deja la o condamnare, cel puțin în primă instanță. DIICOT însă și-a extins cercetările și asupra instituțiilor publice care patronaseră cu îngăduință mișmașurile imobiliare. S-a ajuns astfel la inculparea și a șefilor Poliției Locale, ai Direcției pentru Cultură și ai Primăriei, inclusiv primarul Mihai Chirica, iar la primele infracțiuni stabilite în sarcina afaceriștilor s-au adăugat altele, precum abuzul în serviciu, falsul intelectual, uzurparea funcției ori folosirea de documente false pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene.
Tocmai dorința procurorilor de a cuprinde într-un dosar întreaga încrengătură de interese a reprezentat baza argumentației apărătorilor și marea hibă a rechizitoriului. DIICOT a fost înființat pentru a combate crima organizată, iar legea stabilește clar infracțiunile pe care acest parchet are dreptul să le ancheteze. Or, printre ele nu se regăsesc folosirea de documente false pentru obținerea de fonduri europene, abuzul în serviciu sau uzurparea funcției. Infracțiunile de corupție intră în atribuțiile DNA. Nici măcar dacă grupul infracțional organizat de care vorbeau procurorii ar fi fost înființat tocmai pentru a comite abuzuri în serviciu sau pentru a fura bani europeni, DIICOT nu avea dreptul să ancheteze aceste fapte, a arătat judecătoarea de cameră preliminară. Mai mult, o parte dintre cei anchetați, cum era primarul Mihai Chirica, intrau, prin natura funcției ocupate, tot în atribuțiile DNA.
S-a invocat prorogarea competenței
Confruntați cu această excepție invocată de apărare și acceptată de judecătoare, procurorii au pomenit de prorogarea competenței, adică de extinderea ei pentru a permite o cercetare completă a infracțiunilor comise de aceeași persoană. Acest argument a fost pus pe masă însă abia în faza de cameră preliminară și nu a fost acceptat. „Curtea constată că nu există o motivare a prorogării de competență, motivare absolut esențială și necesară. Cerința esențială a prorogării de competență este ca prin aceasta să nu se întârzie urmărirea penală”, a spus judecătoarea, care a arătat că prin extinderea cercetărilor, DIICOT tocmai asta făcuse. La o lună după arestarea lui Zămosteanu, DIICOT a extins ancheta, iar lucrările s-au prelungit cu patru ani.
Mai mult, o condiție a prorogării competenței era existența unor probe care să indice săvârșirea unor fapte noi. Ele încă nu existau. DIICOT încerca marea cu degetul. „Nu a rezultat din urmărirea penală care viza 21 de fapte de natură economică săvârșirea unor fapte noi, ci acestea au fost căutate de organul de urmărire penală, în ciuda faptului că nu erau fapte de competența DIICOT, nu impuneau prorogarea de competență, întrucât erau de natură să tergiverseze urmărirea penală”, a subliniat judecătoarea.
Expertul tehnic i-a făcut treaba procurorului
O nouă extindere a urmăririi penale a fost făcută de procurori în noiembrie 2022, ajungându-se la vârful Primăriei, în baza unui raport de expertiză tehnică, care a fost și el aspru criticat de magistratul de cameră preliminară. Din nou, era vorba de căutarea unor posibile fapte, nu de indicii deja identificate. Din nou, era depășită competența DIICOT, prin anchetarea unor infracțiuni în care era specializată DNA. Depășirea competenței materiale a DIICOT a făcut-o pe judecătoare să constate nulitatea absolută a urmăririi penale pentru noile infracțiuni. „Se vor exclude toate probele administrate după 17.08.2020 privind infracțiunile de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta, ori în numele ei, precum și toate probele administrate după 23.11.2022 privind infracțiunile de abuz în serviciu”, a conchis judecătoarea. Cea mai mare parte a rechizitoriului a fost astfel desființată.
Expertiza tehnică dispusă de procurori a fost motivul unei noi critici severe. Procurorul de caz ceruse expertului să identifice „dacă există persoane care nu au respectat prevederile legale și de a stabili persoanele care au semnat autorizații, proiect, recepție, edificare, întabulare și construit/amenajat și întabulat imobilele în cauză”. Judecătoarea a constatat „cu surprindere”, după cum ea însăși a menționat, că procurorul ceruse expertului tehnic să-i facă treaba, respectiv să se pronunțe asupra vinovăției celor anchetați. Or, expertul ar fi avut dreptul doar să indice neregulile tehnice. Stabilirea responsabilităților legale aparținea anchetatorului. „Procurorul s-a limitat să preia integral concluziile raportului de expertiză tehnică astfel încât a transferat în sarcina expertului propriile atribuții de analiză și stabilire că o anumită persoană a săvârșit fapta pentru care s-a început urmărirea penală”, a arătat judecătoarea, care a arătat că faptul atrăgea nulitatea și a ordonanței de efectuare în continuare a urmăririi penale față de suspecți din 6 decembrie 2022. Ca urmare, au fost anulate și probele aferente. Un alt set de probe, administrate după 7 iunie 2023 în privința, printre alții, a primarului Chirica, a fost și el anulat pentru nereguli identificate în schimbarea încadrării juridice a faptelor acestuia.
Citeste mai multe AICI
About The Author
