Calendarul Ortodox 2025: Zile de post și sărbători mari anul acesta. Când se ține post în 2025

Anul 2025 aduce cu sine o suită de sărbători și perioade de post care au o semnificație profundă în viața credincioșilor ortodocși.
Fiecare post și sărbătoare de peste an reprezintă un prilej de apropiere de Dumnezeu, de curățare a sufletului prin rugăciune și de reașezare a priorităților duhovnicești.
Totodată, aceste momente speciale servesc și la menținerea unor tradiții moștenite, cu rădăcini adânci în istoria creștinismului. Iată care sunt perioadele de post din 2025 și care sunt principalele sărbători marcate în calendar.
Zile de post în 2025
Miercurile și vinerile de peste an
În tradiția ortodoxă, se obișnuiește să se țină post în fiecare miercuri și vineri, cu excepția săptămânilor care au mențiunea de „harți” în calendar. Miercurea ne aduce aminte de trădarea Mântuitorului Iisus Hristos de către Iuda, iar vinerea ne amintește de răstignirea Domnului pe Cruce. Astfel, aceste două zile de post din fiecare săptămână reprezintă un prilej de aducere aminte și de recunoștință față de jertfa lui Hristos pentru mântuirea neamului omenesc.
Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul – 29 august
Această zi este una de post și sobrietate, deoarece se comemorează momentul dramatic al uciderii Sfântului Ioan Botezătorul. Sfântul Ioan este considerat „cel mai mare dintre cei născuți din femeie” și este propovăduitorul pocăinței, având un rol esențial în vestirea venirii Mântuitorului. În popor, se spune că în această zi nu se bea vin roșu și nu se consumă varză, pentru a nu aminti de sângele vărsat al sfântului și de modul în care a fost adus capul său pe tipsie, scrie Creștinortodox.ro.
Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie
Înălțarea Sfintei Cruci este un praznic împărătesc dedicat Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul. Ziua de 14 septembrie este una de post și rugăciune, iar credincioșii merg la biserică pentru a cinsti Crucea Domnului, simbol al jertfei și biruinței asupra păcatului și morții. Tradițional, în această zi, creștinii obișnuiesc să ducă la biserică buchețele de busuioc, mirt sau alte plante, pe care le așază la icoana Mântuitorului.
Perioade de post în 2025. Marile posturi de peste an
Postul Sfintelor Paști (Postul Mare): 3 martie – 19 aprilie
Considerat cel mai lung și mai aspru post din an, Postul Sfintelor Paști durează 40 de zile efective (începând cu Lăsatul secului de brânză), la care se adaugă Săptămâna Patimilor. Prin urmare, la finalul acestei perioade deosebit de riguroase, credincioșii se pregătesc pentru sărbătoarea Învierii Domnului (Paștele), care în 2025 va fi prăznuit pe 20 aprilie.
Postul Mare este o perioadă de pocăință, smerenie și apropiere de Dumnezeu. Este timpul în care se merge mai des la biserică, se participă la slujbele speciale (Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, Liturghia Darurilor mai înainte sfințite etc.), se citește mai mult din Sfânta Scriptură și se intensifică rugăciunea.
Se renunță la carne, ouă, lactate și orice produse de origine animală. Pe parcursul Postului Mare, există anumite zile de dezlegare la ulei, vin și pește (cum ar fi de Buna Vestire sau de Florii). Oricum, rânduielile stricte se aplică, în principal, mănăstirilor, iar pentru mireni se recomandă consultarea duhovnicului și adaptarea postului la starea de sănătate, la condițiile de viață și de muncă.
Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel: 16 iunie – 28 iunie
Durata acestui post variază de la an la an, fiind influențată de data serbării Paștelui. Acest post amintește de nevoințele pe care Sfinții Apostoli le-au făcut în pregătirea pentru răspândirea Evangheliei în lume. Este un post de o intensitate medie, nefiind la fel de aspru ca Postul Mare.
Pe durata postului, credincioșii se abțin de la produse de origine animală (carne, lapte, ouă), însă există zile cu dezlegare la pește, ulei și vin, în special sâmbăta și duminica sau de anumite sărbători de peste săptămână.
Postul Adormirii Maicii Domnului: 1 august – 14 august
Postul Adormirii Maicii Domnului este un post scurt, de două săptămâni, dar cu un regim destul de aspru, asemănător Postului Mare. Se încheie pe 14 august, în ajunul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului.
Acest post este închinat pregătirii duhovnicești pentru cinstirea Maicii Domnului, cea care, prin smerenie și ascultare, a devenit Născătoare de Dumnezeu. Ziua de 15 august este momentul în care Biserica pomenește mutarea ei la viața veșnică, considerată o „adormire” întru Domnul, nu o moarte în sens strict.
Postul Nașterii Domnului (Postul Crăciunului): 14 noiembrie – 24 decembrie
Acest post, de 40 de zile, precede marea sărbătoare a Nașterii Domnului (25 decembrie). Este cunoscut și sub numele de Postul Crăciunului și are un caracter de bucurie, întrucât credincioșii așteaptă venirea Mântuitorului în lume.
Timpul de pregătire pentru Crăciun este, în tradiția ortodoxă, un timp al curățirii sufletești și al dărniciei față de cei nevoiași. De aceea, multe acte de caritate se fac în această perioadă, iar obiceiul colindatului (în ajunul Crăciunului) păstrează vie tradiția vestiri Nașterii Domnului.
În Postul Crăciunului sunt mai multe zile cu dezlegare la pește, în special sâmbăta și duminica, până la data de 20 decembrie. După 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul), postul devine mai strict, fiind interzise și zilele de dezlegare la pește, în așteptarea praznicului.
Citeste mai multe AICI